Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Economia

Contextul socio-economic general

România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o suprafață totală de 238 mii km2 și o populație de peste 21 milioane de locuitori, România este, ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, dupa Polonia.

Ea reprezintă 6% din suprafața totală a Uniunii Europene și 4% din populația acesteia. Investitțile și competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătățite, pentru a se reuși o accelerare a creșterii economice și asigurarea unei convergențe a veniturilor cu cele din UE. În anul 2005, România deținea mai puțin de 1% din PIB-ul Comunităjii Europene, înregistrând o creștere rapidă a PlB-uIui pe cap de locuitor, dar rămânând la 34% din media Uniunii celor 25 (INS - Anuarul Statistic al României, 2006).

Aceste discrepanțe sunt în curs de diminuare, în urma integrării în Uniunea Europeană. Economia românească se dezvoltă într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE, iar nivelul PIB incepe să crească.

După înregistrarea unui declin important, către sfârșitul anilor 1990, economia românească și-a reluat creșterea începând cu anul 2000 și a înregistrat o rată anuaiă medie de creștere de 5%. Vârful acestei evoluții a fost atins în 2004, înregistrănd o rată de creștere a PIB de 8,5% față de anul anterior.

Forța de muncă

Creșterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole ale economiei, atrage populația activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a populației rurale tinere, alături de imbătrânirea populației rurale, conduce la un declin al forței de muncă disponibile din spațiul rural.

Populația rurală activă a scăzut cu aproape 7% în perioada 2002- 2005, ajungând la circa 4,5 milioane, în timp ce populația activă urbană a crescut cu 3%. În cifre absolute, rata de ocupare a urmat îndeaproape această tendință, aproximativ 4,2 milioane de persoane având locuri de munca în zona rurală.

Rata de ocupare a populației din mediul rural, raportate la totalul populației active rurale, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a scăzut cu 6,8%, în perioada 1998 -2005, atingand procentul de 61,6% în anul 2005.

 

Profilul economic dominant al comunei CÂȚCĂU  este agricol, fapt ilustrat semnificativ de numărul foarte mic al agenților economici de pe raza comunei. În majoritatea absolută, agenții economici din comună au ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.

Agenții economici principali din comună sunt prezentați în tabelul de mai jos:


 

Denumire

Obiect de activitate

 

SCIMM HDRO EST SRL 

 Fabrica furtune sub presiune

 

SC MOBICOM SRL

 Atelier sculptural

 

SC TRANS AGROPLAST SRL

 Balastieră

 

SC OPTICROM SRL

 Firma de cablu TV

 

SC ROMDAN SRL

 Comerț

 

SC MIV TOM SRL 

 Comerț

 

SC SIROLA SRL

 Comerț

 

Precum în majoritatea localităților rurale din Romănia și în comuna CÂȚCĂU se practică intensiv agricultura de subzistență, lucru care afectează negativ randamentul și productivitatea suprafețelor agricole. Suprafețele de teren arabil se pretează culturilor de cereale, păioase, porumb, cartof, plante furajere, legume. Se cresc: bovine, ovine, porcine, cabaline, păsări. Toate aceste acitivități agricole se desfășoară în cadrul a două sectoare: privat și individual.

În anul 2007, structura economică a populației comunei CÂȚCĂU  era urmatoarea:

Pensionari- 575
Salariați -  1023
Șomeri -    69
Elevi -       180
Navetiști-   38

Persoane ocupate în agricultură -1280

Populația activă a fost de 1598 persoane, iar rata șomajului de 3 %, situându-se sub media națională (4,1 % în decembrie 2007).

Luând în considerare tipologia structurii economice a populației comunei, măsurile ce se vor intreprinde în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă vor urmări în principal:

-  creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

-  măsuri de sprijinire a șomerilor;

-  reconversia profesională a unor categorii de șomeri;

-  organizarea de acțiuni de consiliere în cariere și reorientarea profesională pentru persoanele cu vârsta între 18 si 40 de ani;

-  creșterea mobilității, flexibilității și adaptabilității forței de muncă prin programe de formare continuă;

-  garantarea șanselor egale prin transparența ofertelor de locuri de muncă;

-  orientarea spre activități non-agricole a populației.

 La nivelul comunei CÂȚCĂU activitatea economico-socială se axează pe următoarele domenii:

prestări servicii și comerț;

agricultură;

transport și distribuție apă, energie electrică și gaze.

 
Prestări de servicii și comerț

Analiza activităților comerciale, de artizanat și servicii indică faptul că, în ciuda aparențelor, numărul de locuitori din zona rurală ocupată în activitățile de acest tip e nesemnificativ.

În realitate, datele INS cu privire la numărul de micro-întreprinderi fac referire doar la numărul unităților cu 1-9 angajați care desfășoară activități economice și care au fost identificate pe baza bilanțului contabil, document care nu este cerut și în cazul PFA și AF. Prin urmare aceste date nu includ numărul de PFA și AF. Totuși, venitul care poate fi obținut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistență, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activități, care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în perioada comunistă sub forma cooperației, a înregistrat o scădere majoră după anul 1989.

La începutul anului 2008, în domeniul prestărilor de servicii și comerțului, în comuna CÂȚCĂU  activau mai multi agenți economici, dintre care amintim:

SCROMDANSRL  -comerț

SCMIVTOMSRL    -comerț

SCSIROLASRL    -comerț

 

Opțiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma și implementarea cu succes a Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. Obiectivele și prioritățile cele mai importante vizează creșterea producției și productivității agricole în vederea formării unei piețe deschise și competitive.

Comuna CÂȚCĂU, deține o suprafață agricolă de 2.364 ha, din care:

Arabil: 1146 ha

Pășuni: 613 ha

Fânețe: 516 ha

Vii și livezi:       74 ha

Suprafața neagricolă a comunei este de 1.390 ha, din care:

Păduri: 1146 ha

Ape: 47 ha

Drumuri: 91 ha

Curți și construcții:      83 ha

Teren neproductiv:     23 ha

Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziție. Desființarea sau privatizarea cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat au avut drept rezultat apariția unor modificări structurale semnificative. Neputând utiliza spațiile și dotările tehnice din fostele unități de producție intensivă, micii agricultori s-au bazat pe creșterea animalelor, în principal pentru consum propriu.

Locuitorii comunei CÂȚCĂU  dețin (capete):

Bovine - 427

Porcine -1.125

Ovine -  1.950

Caprine- 16

Păsări -  10.210

Cabaline-132

Producția agricolă înregistrată în comuna CÂȚCĂU  în anul 2007 a fost de (tone/ hectar):

> Grâu

-3

> Fasole

- 1

> Porumb

-5,5

> Castraveți

-20

> Roșii

-15

>Ceapă

-15

> Cartofi

-20

> Usturoi

-5

> Varză

-20

> Rădăcinoase

-20

> Ardei

-20

> Alte legume

-5

> Plante de nutreț

-3

> Pășuni

-20

Parcul de mașini agricole rămâne deficitar. Numărul de tractoare și utilaje agricole din România a scăzut la începutul perioadei de tranziție, apoi a început să crească, însă treptat. Parcul de tractoare și combine pentru producția de cereale a fost cel mai afectat.

În prezent, numărul tractoarelor reprezintă numai 40% din nivelul anului 1989, în timp ce cel al combinelor se situeazaă la 77%. Pe de altă parte, numărul de tractoare a înregistrat o creștere ușoară, iar încărcătura de teren arabil per tractor s-a imbunătățit, scăzând de la 62 ha, în 1989, la 54 ha, în 2005. Cu toate acestea, parcul actual de mașini agricole este în mare măsură depășit, iar acest lucru duce la pierderi mari de recoltă și nu rezolvă problema campaniilor de recoltare lungi.

În ceea ce priveste parcul de tractoare și mașini agricole, la nivelul comunei CÂTCĂU  acesta este, în general, uzat fizic și moral, insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante. La începutul anului 2008 existau în dotare:

Tractoare - 42

Pluguri pentru bactoare - 32

Combine pentru recoltat cereale păioase - 3

Cultivatoare - 8

Grape cu tracțiune mecanică - 24

Mașini erbicidat - 3

Remorci - 26

Mașini de recoltat sfecla - 0

Căruțe-77

Prășitoare - 39

Semănători păioase - 4

Mașini pt. recoltat porumb -1

03 May 2018
Strategia de dezvoltare 2014-2020

Atașat regăsiți Strategia de dezvoltare a Comunei Câțcău 2014-2020

03 May 2018
Istoric, tradiții și așezare geografica

Istoric, tradiții și aşezare geografică


1. Istoric

Localitatea Cîţcău este atestată documentar din anul 1348, celelalte localităţi fiind

menţionate mult mai târziu. În timpul Revoluţiei de la 1848, localitatea Cîţcău a fost teatrul

de război al luptelor dintre oştirile generalului Bern, cu armatele imperiale austriece.

Cu toate acestea, se consideră că localitatea Cîţcău exista anterior anului 1294 (posibil

chiar din 1261, după unele surse) şi nu doar din 1348 când apare nominalizată în documente.

În anul 1938, satul purta acelaşi nume pe care îl are şi astăzi CÎŢCĂU (Kachko în

limba maghiară), în decursul timpului numele fiind grafiat în mai multe feluri, în funcţie de

limba în care era scris şi de evoluţia ei.


2. Tradiții

O componentă importantă a vieţii satului este cultura, iar aceasta poate contribui în mod

specific la creşterea gradului de atractivitate a mediului rural pentru toate categoriile de

populaţie şi în special pentru populatia tânără.

În ultimii ani s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural al României pe

fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât

şi din partea finanţatorilor privaţi.

Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, atât

la nivel regional cât şi la nivel local, capitalul simbolic fiind esenţial pentru identitatea

culturală reprezentată prin valori, obiceiuri şi îndeletniciri, credinţe şi simboluri împărtăşite

de către comunitate.

Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune,

care reprezintă mai mult decât o simplă localizare geografică. Date fiind acestea, menţinerea

identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori importanti, cum ar fi educaţia şi

consumatorii de cultură.

Protejarea moştenirii culturale rurale este extrem de importantă şi în ceea ce priveşte

dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect

pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii economice pentru populaţia locală.

Conservarea tradiţiilor, culturii şi a obiceiurilor din mediul rural reprezintă mijloace de

creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări. Având în vedere că majoritatea turiştilor

străini care vin în ţara noastră caută să trăiască experienţa “vieţii la ţară” cu tot ceea ce

implică acest lucru, păstrarea şi conservarea culturii tradiţionale în mediul rural reprezintă un

element obligatoriu care trebuie luat în calcul în procesul de dezvoltare rurală. Din păcate

însă, lipsa infrastructurii culturale, precum şi a unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi

lung a turismului la nivel local, au dus la o insuficientă exploatare a potenţialului turistic din

domeniul cultural.

În comuna Cîțcău se desfășoară periodic o serie de evenimente care contribuie la

promovarea patrimoniului rural și la menținerea vie a tradițiilor locale, dintre acestea

menționând sărbătoarea „Fiii Satului” ca fiind una dintre cele mai reprezentative sărbatori

locale.

Sărbătoarea „Fiii Satului" are loc anual în luna iulie, o dată cu Hramul Bisericii Ortodoxe

din Cîțcău, la sărbătoarea Sfântului Prooroc Iie Tezviteanul.“Fiii Satului” reprezintă o

întâlnire de suflet, care a devenit deja tradiție în cele mai multe sate de pe teritoriul țării

noastre. Sărbătoarea are în primul rând rolul de a păstra tradiția și datina locală și de a aduce

împreună fiii satului din toate colțurile țării și chiar ale lumii, de la cei mai tineri, până la

octogenari, cei mai în vârstă fiind reprezentați de nepoți sau strănepoți.

Toate persoanele care s-au născut într-un anumit sat, cei care trăiesc înafara comunității,

persoanele cu un statut social recunoscut și dobândit prin forțe proprii și muncă asiduă, cei

care mențin legătura cu satul și se implică în dezvoltarea lui, cu toții își dau mâna la această

sărbătoare semnificativă, o adevărată emblemă a fiecărui sat românesc.

Manifestarea începe în general într-o notă de comemorare şi omagiere la biserica şi

cimitirul din sat, continuând în curtea şcolii, acolo unde cele mai bune gospodine robotesc în

jurul ceaunelor cu mâncare, iar artiştii, tineri şi bătrâni, îşi dau mâna în derularea programului

artistic. Momentele surpriză de prezentare a unor invitaţi speciali, persoane publice,

decernarea unor premii de excelenţă acordate celor mai reprezentative personalităţi ale satului

şi celor care contribuie la păstrarea tradiţiei lui, sunt o completare firească a sărbătorii.

Urmează apoi parada portului popular, care constituie un veritabil regal folcloric și la

care participă atât fiii satului cât și ansamblul folcloric, partener al Primăriei comunei Cîţcău

în derularea acestei sărbători. Locuitorii își etalează atât costumele tradiționale, cât și caii și

căruțele frumos împodobite. Lăzi de zestre, chiuitoare, miri și mirese, fete, feciori, dansuri și

cântece, toate fac din sărbătoarea “Fiii Satului” un moment emoționant și plăcut.

Toată lumea degustă bucatele gustoase - sărmăluţe în foi de varză, gulaş de

curcan, mititei şi cârnăciori şi închină un pahar în semn de respect şi apreciere.

Ca o adevărată emblemă a fiecărui sat românesc, în cadrul acestei sărbători sunt

promovate valorile locale: cântecele și jocurile specifice fiecărei regiuni, artiștii locali trupe

de dansuri populare, ansambluri folclorice, cântăreți, specificul culinar, costumele populare

tradiționale, agenții economici și micii producători locali.

Sărbătoarea se încheie de obicei după amurg, cu un foc de tabără, lângă care sunt

depănate amintiri şi impresii legate de acest eveniment.

Nicolae Iorga spunea că poporul care nu-şi cunoaşte trecutul nu are un viitor.

Spiritul acestei sărbători a satului românesc este evidențiat poate cel mai sugestiv în

următorul motto: “Așa cum pomii sunt legați de rădăcini, parfumul de flori și lujerii de

primăveri, așa ne dorim să rămână legați toți fiii acestui sat, iar această legătură să dureze

mereu”.

03 May 2018