Istoric, tradiții și așezare geografica

03 May 2018

Istoric, tradiții și aşezare geografică


1. Istoric

Localitatea Cîţcău este atestată documentar din anul 1348, celelalte localităţi fiind

menţionate mult mai târziu. În timpul Revoluţiei de la 1848, localitatea Cîţcău a fost teatrul

de război al luptelor dintre oştirile generalului Bern, cu armatele imperiale austriece.

Cu toate acestea, se consideră că localitatea Cîţcău exista anterior anului 1294 (posibil

chiar din 1261, după unele surse) şi nu doar din 1348 când apare nominalizată în documente.

În anul 1938, satul purta acelaşi nume pe care îl are şi astăzi CÎŢCĂU (Kachko în

limba maghiară), în decursul timpului numele fiind grafiat în mai multe feluri, în funcţie de

limba în care era scris şi de evoluţia ei.


2. Tradiții

O componentă importantă a vieţii satului este cultura, iar aceasta poate contribui în mod

specific la creşterea gradului de atractivitate a mediului rural pentru toate categoriile de

populaţie şi în special pentru populatia tânără.

În ultimii ani s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural al României pe

fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât

şi din partea finanţatorilor privaţi.

Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, atât

la nivel regional cât şi la nivel local, capitalul simbolic fiind esenţial pentru identitatea

culturală reprezentată prin valori, obiceiuri şi îndeletniciri, credinţe şi simboluri împărtăşite

de către comunitate.

Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune,

care reprezintă mai mult decât o simplă localizare geografică. Date fiind acestea, menţinerea

identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori importanti, cum ar fi educaţia şi

consumatorii de cultură.

Protejarea moştenirii culturale rurale este extrem de importantă şi în ceea ce priveşte

dezvoltarea turismului rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect

pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii economice pentru populaţia locală.

Conservarea tradiţiilor, culturii şi a obiceiurilor din mediul rural reprezintă mijloace de

creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări. Având în vedere că majoritatea turiştilor

străini care vin în ţara noastră caută să trăiască experienţa “vieţii la ţară” cu tot ceea ce

implică acest lucru, păstrarea şi conservarea culturii tradiţionale în mediul rural reprezintă un

element obligatoriu care trebuie luat în calcul în procesul de dezvoltare rurală. Din păcate

însă, lipsa infrastructurii culturale, precum şi a unei strategii de dezvoltare pe termen mediu şi

lung a turismului la nivel local, au dus la o insuficientă exploatare a potenţialului turistic din

domeniul cultural.

În comuna Cîțcău se desfășoară periodic o serie de evenimente care contribuie la

promovarea patrimoniului rural și la menținerea vie a tradițiilor locale, dintre acestea

menționând sărbătoarea „Fiii Satului” ca fiind una dintre cele mai reprezentative sărbatori

locale.

Sărbătoarea „Fiii Satului" are loc anual în luna iulie, o dată cu Hramul Bisericii Ortodoxe

din Cîțcău, la sărbătoarea Sfântului Prooroc Iie Tezviteanul.“Fiii Satului” reprezintă o

întâlnire de suflet, care a devenit deja tradiție în cele mai multe sate de pe teritoriul țării

noastre. Sărbătoarea are în primul rând rolul de a păstra tradiția și datina locală și de a aduce

împreună fiii satului din toate colțurile țării și chiar ale lumii, de la cei mai tineri, până la

octogenari, cei mai în vârstă fiind reprezentați de nepoți sau strănepoți.

Toate persoanele care s-au născut într-un anumit sat, cei care trăiesc înafara comunității,

persoanele cu un statut social recunoscut și dobândit prin forțe proprii și muncă asiduă, cei

care mențin legătura cu satul și se implică în dezvoltarea lui, cu toții își dau mâna la această

sărbătoare semnificativă, o adevărată emblemă a fiecărui sat românesc.

Manifestarea începe în general într-o notă de comemorare şi omagiere la biserica şi

cimitirul din sat, continuând în curtea şcolii, acolo unde cele mai bune gospodine robotesc în

jurul ceaunelor cu mâncare, iar artiştii, tineri şi bătrâni, îşi dau mâna în derularea programului

artistic. Momentele surpriză de prezentare a unor invitaţi speciali, persoane publice,

decernarea unor premii de excelenţă acordate celor mai reprezentative personalităţi ale satului

şi celor care contribuie la păstrarea tradiţiei lui, sunt o completare firească a sărbătorii.

Urmează apoi parada portului popular, care constituie un veritabil regal folcloric și la

care participă atât fiii satului cât și ansamblul folcloric, partener al Primăriei comunei Cîţcău

în derularea acestei sărbători. Locuitorii își etalează atât costumele tradiționale, cât și caii și

căruțele frumos împodobite. Lăzi de zestre, chiuitoare, miri și mirese, fete, feciori, dansuri și

cântece, toate fac din sărbătoarea “Fiii Satului” un moment emoționant și plăcut.

Toată lumea degustă bucatele gustoase - sărmăluţe în foi de varză, gulaş de

curcan, mititei şi cârnăciori şi închină un pahar în semn de respect şi apreciere.

Ca o adevărată emblemă a fiecărui sat românesc, în cadrul acestei sărbători sunt

promovate valorile locale: cântecele și jocurile specifice fiecărei regiuni, artiștii locali trupe

de dansuri populare, ansambluri folclorice, cântăreți, specificul culinar, costumele populare

tradiționale, agenții economici și micii producători locali.

Sărbătoarea se încheie de obicei după amurg, cu un foc de tabără, lângă care sunt

depănate amintiri şi impresii legate de acest eveniment.

Nicolae Iorga spunea că poporul care nu-şi cunoaşte trecutul nu are un viitor.

Spiritul acestei sărbători a satului românesc este evidențiat poate cel mai sugestiv în

următorul motto: “Așa cum pomii sunt legați de rădăcini, parfumul de flori și lujerii de

primăveri, așa ne dorim să rămână legați toți fiii acestui sat, iar această legătură să dureze

mereu”.